Aceste tipuri diferite implică abordări medicale distincte. Medicul propune tratamente adaptate fiecărei situații.
Prevenție și screening pentru cancerul pulmonar
Chiar dacă riscul nu poate fi eliminat complet, ai la îndemână măsuri practice prin care îl poți reduce:
- Renunță la fumat sau evită expunerea la fumul de țigară
- Limitează contactul cu substanțe toxice, dacă lucrezi în zone cu risc
- Redu expunerea la poluanți
- Programează controale medicale periodice, mai ales dacă ai peste 50 de ani ori un istoric familial.
Medicii recomandă screeningul cu tomografie computerizată cu doză mică în cazul persoanelor din grupele de risc, cum sunt fumătorii sau cei care au lucrat în medii cu substanțe periculoase. Un test screening cancer pulmonar, poate ajuta la identificarea timpurie a bolii, mărind șansele de tratament eficient.
Cauze și factori de risc
Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar. Statistic, peste 80% dintre cei diagnosticați au avut sau au acest obicei. Persoanele expuse pasiv la fumul de țigară riscă, de asemenea, să dezvolte această afecțiune.
Alți factori ce pot crește riscul includ:
- Expunerea la radon (gaz radioactiv întâlnit în anumite locuințe sau zone)
- Contactul cu substanțe toxice la muncă (azbest, arsenic, crom, nichel)
- Poluarea atmosferică intensă în orașe sau zone industriale
- Boli pulmonare cronice (cum ar fi BPOC sau tuberculoza)
- Istoric familial de cancer pulmonar
- Vârsta peste 50 de ani
Cum se manifestă cancerul pulmonar? Simptome de urmărit
La început, cancerul pulmonar poate să nu provoace simptome clare. Mulți îl descoperă abia după ce boala avansează. Cu toate acestea, merită să fii atent la unele semnale care pot apărea:
- Tuse ce persistă și nu se ameliorează
- Sânge prezent în spută
- Durere constantă în piept
- Dificultăți de respirație sau senzație de sufocare
- Răgușeală recent apărută
- Pierdere în greutate fără o cauză clară
- Oboseală accentuată
- Infecții pulmonare care se repetă sau nu răspund la tratament
Dacă aceste simptome persistă mai multe săptămâni, ia legătura cu un medic. De exemplu, o tuse care nu trece timp de două luni și este însoțită de oboseală poate constitui un motiv de investigații suplimentare.
Cum se stabilește diagnosticul
Pentru diagnostic, medicul parcurge mai mulți pași, folosind investigații precum:
- Radiografie toracică
- Tomografie computerizată (CT) pentru a vizualiza plămânii detaliat
Dacă există suspiciuni, vei urma investigații suplimentare:
- Biopsie pulmonară (se prelevează o mostră de țesut din plămâni)
- Bronhoscopie (medicul examinează căile respiratorii și poate colecta probe)
- PET-CT sau RMN (permite o evaluare mai exactă a întinderii bolii)
- Teste genetice pentru identificarea mutațiilor care influențează tratamentul (ex: gene ALK, BRAF, ROS-1, proteina PD-L1).
După aceste analize, medicul stabilește stadiul bolii cu ajutorul sistemului TNM, care oferă o imagine clară asupra tumorii și răspândirii acesteia. De exemplu, un pacient cu o tumoare mică, localizată, poate primi un stadiu I, cu șanse mai bune de tratament.
Opțiuni de tratament pentru cancerul pulmonar
Planul de tratament depinde de tipul cancerului, stadiu și starea generală a pacientului. Iată principalele opțiuni:
- Chirurgia: Medicul propune îndepărtarea tumorii, mai ales în fazele incipiente. Există tehnici minim invazive (precum VATS) care scurtează perioada de recuperare.
- Radioterapia: Folosită singură sau împreună cu alte metode, poate ținti eficient zonele afectate.
- Chimioterapia: Se administrează medicamente care acționează asupra celulelor canceroase. Uneori se folosesc înainte sau după operație.
- Terapiile țintite și imunoterapia: În funcție de rezultatele testelor genetice, medicul poate recomanda tratamente personalizate.
- Tratamentul de susținere (paliativ): Scopul său este să amelioreze simptomele, să reducă disconfortul și să îmbunătățească starea generală.
Prognostic și șanse de supraviețuire
Șansele de supraviețuire la cancerul pulmonar depind mai ales de momentul diagnosticării și de tipul bolii. În general, supraviețuirea la cinci ani rămâne sub 20%. Diagnosticul precoce poate schimba radical rezultatele – cei depistați într-un stadiu inițial au aproape 75% șanse de a trăi peste cinci ani.
Prognosticul depinde de:
- Stadiul cancerului la diagnostic
- Subtipul bolii (NSCLC versus SCLC)
- Răspunsul la tratament
- Vârsta pacientului și bolile asociate.
Când să mergi la medic
Nu ignora semnele care persistă sau te îngrijorează. Adresează-te unui specialist dacă observi:
- Tuse persistentă sau sânge în spută
- Dificultăți de respirație ce nu cedează în timp
- Durere în piept fără o cauză evidentă
- Slăbire inexplicabilă sau oboseală neobișnuită.
Medicul va stabili dacă ai nevoie de investigații, monitorizare sau tratament. Nu recurge la automedicație, ci solicită evaluare profesională atunci când corpul tău transmite semnale noi sau neobișnuite.
Acest articol are rol strict informativ. Nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru orice semn de boală sau simptome persistente, consultă un medic pentru o evaluare corectă și sfaturi personalizate. Prioritizează controalele regulate, discuțiile cu specialiștii și cere sprijin medical atunci când apar probleme respiratorii.